Povestea mea despre lupta cu kilogramele - de Mihaela Popescu, aka Misha :)

Ma bucur ca reactiile nu au intarziat sa apara. O draga prietena a mea, Mihaela Popescu (Misha), mi-a impartasit povestea ei despre lupta cu kilogramele, poveste cu final fericit, tocmai buna de postat pentru a fi exemplu.

Si pentru ca o poza face cat 1000 de cuvinte, Misha mi-a dat si o poza Inainte/Dupa, care este mai mult decat graitoare!

"Povestea mea? Ca a multor alti oameni care, o viata intreaga s-au luptat in van cu kilogramele in plus. Si nu vorbesc de "fite" de genul: "Vaaaai, am burtica!!! Am 1 kg in plus!!!! Ce ma fac????" (raspunsul meu e invariabil: poate nu te-ai dus la toaleta azi? :) ), ci de +30 kg puse aproape pe nesimtite.

Sunt convinsa ca multi veti spune: pai daca te-a uitat Dumnezeu cu capul in frigider, vroiai sa fii Claudia Schiffer??? Nu, normal ca nu, numai ca nu asta era problema de baza, ci o dereglare urata a metabolismului, datorata numeroaselor cure de slabire si a tuturor porcariilor luate de pe net si/sau farmacii, care promiteau o silueta de vis. De vis a si fost, dar urat. Am luat inclusiv Herbalife, acum aproximativ 13-14 ani. Am slabit 16 kg. Dar dupa ce nu am mai luat...... Si nu am mai luat pentru ca, dupa 3 luni si jumatate intrasem in stagnare. Ma oprisem la 68 kg, iar acul cantarului se incapatana sa coboare. Auzisem eu ca daca bei o zi pe saptamana numai shake-ul, te deblochezi. Eu, inconstienta fiind, nu m-am rezumat la o zi si am intins coarda la o luna intreaga! O luna incheiata nu am "mancat" altceva decat shake. Rezultatul? Nici macar un gram pierdut si metabolism dereglat pe viata. Nu zic ca Herbalife "mi-a facut-o" singurel, ci impreuna cu un stil de viata dezordonat, sedentar si "miserupist" care ma adusese in pericol de moarte. Ajunsesem la un BMI de aproape 38, care inseamna moarte lenta, dar sigura, adica de la 65 kg (limita mea minima, pe la 23 de ani) la aproape 103, la 43 de ani, la 1,65 inaltime.

Am incercat de fapt cam tot ce aparuse pe piata: de la pastile, la tincturi, shake-uri si tot felul de leacuri "babesti", dar, normal, fara rezultate. De la unele slabeam 3-4 kg, dar puneam dublu inapoi.

Timp de 25 de ani m-am luptat cu greutatea si cateodata castigam, dar pe termen scurt.

Mancam cat o furnica, dar aproape numai junk-uri si mai luam si tot felul de porcarii de slabit. Bani aruncati si sanatate subrezita.

Niciodata nu pot afirma ca am fost genul de schelet ambulant de ai fi putut face anatomie comparata pe mine, ci mai cu forme, asa, dar asemenea "performanta" nici in cele mai negre vise nu credeam ca voi atinge. Si culmea e ca nu realizam cand ma uitam in oglinda, ci mai mult cand intram in vreun magazin cu gandul sa cumpar cate ceva de imbracat. Atunci ma asezam in fund, in cabina de proba si plangeam. Imi era ciuda pe mine si nu intelegeam cum am putut ajunge in halul ala si mai ales CAND?

Pana intr-o zi cand am auzit de o noua dieta "minune". O prietena slabise peste 40 kg, iar un coleg de serviciu, peste 20.

Am fost extrem de sceptica la inceput. Am ascultat-o cu atentie si am inceput sa ma informez pe internet. Am citit timp de 3 luni cam tot ce am gasit, am luat notite, am facut  o lista de cumparaturi obligatorii, am mancat tot ce am gasit dulce prin casa si am zis: Gata, fie ce-o fi. O mai incerc si pe asta, dar e ultima data.

Dupa cum probabil ati banuit, "minunea" s-a numit dieta Dukan.

Pe 27 mai 2013 am dat startul a ceva ce credeam eu ca va fi o simpla dieta. Foarte buna pentru mine, care am gandit intotdeauna ca cea mai buna leguma e carnea. Cu ajutorul incredibil si sustinerea permanenta a unor oameni minunati din grupul Dukaneii de pe Facebook, am inceput incet incet sa vad luminita de la capatul tunelului. Prima haina cumparata dintr-un magazin in care am intrat pur si simplu intr-o doara, sa pierd timpul, a generat o explozie de bucurie. Pur si simplu imi venea sa strig in gura mare prin tot mall-ul ca SI EU pot cumpara haine dintr-un magazin ales la intamplare, nu doar din cele care aveau haine cu multi de X.

Bineinteles ca au fost si perioade cu stagnari, in total, cam 3 luni adunate, dar am fost sustinuta si incurajata permanent, mi s-au dat explicatii clare de ce se intampla si asa si am reusit sa trec cu bine peste acele perioade. 

Pe 15 ianuarie am intrat in consolidare, dupa ce scapasem de 32 kg. As mai fi vrut inca vreo 4-5, dar am zis sa nu intind coarda. De atunci ma mentin, cu mici variatii de 2-3 kg pe care le pun si le dau jos la fel de repede, de frica sa nu mai ajung de unde am plecat.

Sportul? Uitasem de el :) Nu sunt deloc genul sportiv. Am facut doar sport "Dukanesc", :) adica mers pe jos in ritm mai alert, cel putin 30 de minute pe zi. Mai scapam cateodata pe o banda de alergat, dar ma tinea putin avantul :) Recunosc, toata viata am facut sport doar cat a trebuit, in special la scoala, ca deh, trebuia sa am note bune si acolo, dar atat. Cate putin din toate, mai mult de curiozitate. Cel mai mult m-a tinut cu gimnastica aerobica, vreo 3 ani, dar la un moment dat am clacat. Dar toate astea au fost in tinerete :) Acum.....mai bine tac  :)

Sper ca povestea mea sa ajute multe persoane care spun "EU NU POT". BA SE POATE! Mai intai trebuie sa recunosti ca ai o problema cu greutatea, apoi trebuie sa gasesti puterea de a spune STOP tuturor lucrurilor care STII ca nu iti fac bine. Cu un mimim de vointa si un pic  de ajutor, fie ca iti personalizezi o dieta, fie ca doar faci sport si esti si un pic atent la ce mananci, o sa vezi cat de bine si mai ales cat de MANDRU te vei simti, cand vei auzi primul "Vai, ce ai slabit!"  Cu siguranta ASTA iti doresti. Cu siguranta vei alege VIATA si pe mai departe.

Toata viata noastra e o lupta, indiferent din ce punct de vedere privim lucrurile, dar bataliile castigate cu munca si cinste, stiti prea bine ca ofera satisfactii cum nimic altceva nu o poate face. Insa tineti minte: nu exista NIMIC care sa va scape de kilogramele in plus, iar dupa aceea sa fiti 100% siguri ca "bestiile" nu se mai cuibaresc in haine, ca sa vi le stramteze :) De VOI depinde sa mentineti rezultatul obtinut cu munca si vointa.

Succes! "

Multumesc, Misha, pentru tot!